Prima bandă desenată despre Anina post-industrială
Nuvela grafică invită la descoperirea Aninei post-industriale
Obiectivul campaniei este de a strânge fonduri pentru o producție independentă de bandă desenată (costurile de tipar ale cărții, plata autorilor și promovare) , realizată în urma atelierelor creative din orașul minier Anina, la care au participat 18 elevi din toată țara. Cartea a fost scrisă de Dalesia Cozorici (participantă la atelier), Petra Dobruska (antropoloagă și scriitoare) și Octavian Curoșu (autor de bandă desenată).
Nuvela grafică Din Subteran la Suprafață - Istoria unui oraș post-industrial este un docufiction și spune istoria orașului Anina, de la începuturile descoperirii resurselor naturale și până la realitatea actuală. Localnicii sunt transformați în personaje prin care afli cum se desfășoară acum traiul în acest oraș pos-industrial, devenit fantomatic după plecările în masă ale muncitorilor mutați aici să lucreze.
Sinopsis bandă desenată
Un personaj ficțional numit Băiețel iese din subteranul Aninei și ne poartă prin realitatea cotidiană a fostului oraș minier, adunând pe drum poveștile de ieri și de azi ale locuitorilor săi. Revenit la suprafață, Băiețel e curios să afle cum se descurcă locuitorii după închiderea minei. Descoperă cinematograful închis, spitalele în paragină și orașul îmbătrânit după plecarea tinerilor, dar și oameni plini de farmec, locuri frumoase și evenimente pline de speranță. La granița dintre ficțiune și documentar, între trecut și prezent, ni se dezvăluie memoria orașului.
La ce vom folosi banii de la tine:
- o parte din onorariile autorilor;
- tiparul și producția a 500 de exemplare ale benzii desenate;
- promovarea cărții (echipa de PR, reclame online).
Povestea orașului Anina
În 1976 odată cu descoperirea unui zăcământ de şist bituminos în zonă și în urma vizitelor soților Ceaușescu în America și China, a început construcția unei termocentrale care se dorea unul dintre cele mai importante proiecte industriale ale Epocii de Aur. Puținele cunoștințe în domeniu, resursele de zăcământ insuficiente, risipa de resurse umane și financiare, toate au dus la dificultăți de funcționare ale uzinei, iar la patru ani după ce a fost deschisă s-a și închis.
Deși sutele de muncitori din Moldova, Oltenia și Maramureș aduși la Anina au avut o perioadă de glorie, scopul principal, acela de a aduce curent în reţeaua națională de energie, nu a fost niciodată atins. De unde și declinul încet și sigur. În 2003 termocentrala s-a vândut la fier vechi, moment în care au plecat și ultimii muncitori din colonie.
În ciuda faptului că acum Anina este considerat un oraș fantomă și există drame sociale la tot pasul, localnicii încă mai au optimism, sunt calzi și primitori și au tot timpul povești captivante de spus, istorisiri adunate în cartea de bandă desenată care urmează să vadă lumina tiparului.
Ce urmează pentru Anina
Anina este un loc unic în Europa, considerat tezaur paleontologic, plin cu fosile - floră şi faună, de peste 200 de milioane de ani, care ar putea deveni parc paleontologic şi rezervaţie naturală și așa ar atrage cercetători şi turişti din toată lumea. Multitudinea de construcții industriale părăsite pot fi punctul de plecare pentru trasee culturale, cu scopul de a pune în evidență patrimoniul industrial local, întâi prin semnalizare turistică și panouri informative și apoi printr-un muzeu industrial în aer liber. Peste toate acestea, locul poate găzdui centrale eoliene.
Anina și împrejurimile din perspectivă turistică
Într-o perioadă când granițele au devenit sensibilie și dorința de a călători s-a lovit de realitatea pandemiei, turismul local a prins noi valențe. Pune pe lista vacanțelor de anul acesta Banatul Montan în frunte cu Anina, acest oraș de 9000 de locuitori, aflat la 36 de km de Reşiţa. Fă un traseu cultural în oraș și descoperă județul Caraș-Severin și prin calea ferată Oravița – Anina, lungă de 33.8 km, presărată de 14 tunele şi 10 viaducte. Oprește-te la cascada Bigar, ia la pas cochetul oraș Oravița cu al lui spectaculos Teatru Mihai Eminescu și cea mai veche farmacie montanistică din țară. Ia în calcul traseele din cheile Minișului, Valea Cernei, cheile Nerei și cele din jurul lacului Buhui, dar și posibilitatea de a face sporturi de iarnă pe muntele Mic și Semenic.
Banda desenată Din Subteran La Suprafață - Povestea unui oraș post-industrial:
Este un bun exercițiu de empatie dar și schimbarea perspectivei.
Este un instrument de antropologie.
Este un ghid turistic emoțional.
Cum a luat naștere nuvela grafică
În vara lui 2018 au fost făcute primele schițe și un prim scenariu. Între timp viața a bătut la ușa autoarei Petra, care a născut la finalul lui 2019 și proiectul a luat o pauză. Angajamentul față de toți cei implicați în proiect a dus la rescrierea poveștii, astfel încât la începutul lui martie 2020 a fost făcut primul storyboard. Cu tot haosul pandemiei, jobul Dalesiei (co-autoare) în producția de film, concediul de creștere a copilului Petrei și celelalte proiecte ale lui Octavian (ilustrator), nuvela grafică a fost totuși finalizată în format digital. Acum s-a revenit asupra cărții pentru a o lansa în format fizic.
Scopul campaniei:
- producerea cărții în format fizic și promovarea ei;
- familiarizarea cu banda desenată în rândul tinerilor și adulților;
- susținerea ideei de a spune povești prin intermediul acestui mediu;
- aducerea în zonă de turiști, persoane curioase de traseele culturale post-industriale, cercetători, activiști și antropologi cu scopul de a readuce la viață orașul.
Despre autori:
Dalesia Cozorici a început să lucreze la acest proiect pe când era încă elevă de liceu. În prezent studiază Scenaristică și Filmologie în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”. A publicat texte de critică de film și proză scurtă, iar acesta este debutul ei în bandă desenată.
Petra Dobruska a inițiat mai multe proiecte culturale și educaționale în ultimii 10 ani, este co-autoarea cărții Dolky-n trei straie, traducătoare a unor cărți pentru copii și președinta Asociației Bloc Zero. Vede banda desenată ca un mijloc prin care se pot spune poveștile reale ale unor oameni de rând. Pentru scrierea scenariilor, ea se bazează pe experiența sa din cercetările antropologice și lingvistice.
Octavian Curoșu este autor de bandă desenată stabilit în Chișinău, are experiență în domenii precum animația, ilustrația pentru copii și banda desenată. Dorește să popularizeze BD-ul și să ajute oamenii să intre cât mai des în contact cu frumosul.
Bloc Zero este o asociație aflată la intersecția dintre cultură, educație și organizare comunitară, pornește de la realitățile cotidiene, pe care le interpretează prin filtre și experiențe diferite, dar compatibile: film și arte vizuale, antropologie și discuții libere, reprezentare și analiză critică.
Cum poți susține cartea și ce primești dacă ne oferi ajutorul
Daca doresti să ne ajuți, vezi secțiunea de recompense pe care ți le-am pregătit.
Pentru orice întrebari legate de carte așteptăm cu drag mesaje pe office@bloczero.ro
PS : Dacă-ți plac proiectele noastre de educație și mediu prin cinematografie direcționează 3.5% din impozitul pe venit pentru a ne susține desfășurarea acitivității și pentru a ajunge la cât mai mulți profesori și elevi.
-
08 /04
20213A mai rămas mai puțin de o lună până la încheierea campaniei de strângere de fonduri pentru tipărirea nuvelei grafice despre Anina, plata autorilor și promovarea cărții Din Subteran La Suprafață – Povestea unui oraș post-industrial. Până acum, prin #SprijinaBDAnina cei 79 de susținători au donat 44% din cei 15.000 lei necesari și au epuizat două din șase recompense. Cei care vor să ajute proiectul să ajungă la final o pot face în continuare pe https://tinyurl.com/Sprijina prin:
- 35 lei, cartea iBook;
- 55 lei, cartea format fizic;
- 60 lei, cartea format fizic și un semn de carte;
- 80 lei, cartea format fizic și set de vederi.
Ce poți învăța din BD Din Subteran La Suprafață – Povestea unui oraș post-industrial
Cartea te pune față în față cu pasaje din trecut și situația actuală din Anina, îți arată personajele cheie din oraș și imprimă un efect antropologic dar și afectuos asupra stării de fapt a lucrurilor. Pe parcursul cărții realizezi cum poți vedea un oraș mai departe de norul de tristețe cu care este acoperit, te face să deschizi larg ochii și să lași curiozitatea să-ți fie ghid în descoperirea oricărui oraș mic din țară.
Dezvoltarea personală prin BD-uri
În campania #SprijinaBDAanina s-au alăturat autori de BD, ilustratori și artiști urbani din toată țara, care au convenit la unison că benzile desenate prezintă radiografia unor culturi prin ochii unei diversități de personaje. Lecturarea constantă a BD-urilor deschide ușa spre noi modalități de exprimare și, în final, chiar spre conturarea unor idei noi despre viață. Peste toate acestea conștientizezi cât de multă muncă este în spatele realizări unei cărți de bandă desenată.
Adrian Cârciova aka Fose Cartoons, Tony Baboon (Artist Urban)
“Am învățat că banda desenată, ca și o carte, îți dezvoltă imaginația și răbdarea mai mult decât o face un desen animat sau un film, pentru că te obligă să-ți imaginezi ce se întâmplă între cadre și să-ți creezi în cap propria muzică, propriile mișcări, efecte speciale și voci. Toate aceste lucruri fac din banda desenată o experiență personală fără termen de comparație.”
Andreea Chirică (Ilustrator de carte, autor de bandă desenată)
“Am învățat că lumea nu este un tot unitar, ci că există lumi și universuri care coexistă, că fiecare ne construim „lumea” în capul nostru și o adaptăm/ne adaptăm la lumile celorlalți. Asta poate pentru că am preferat mereu să citesc romane grafice și benzi desenate autobiografice sau inspirate din realitatea imediată, unde autorii deschid larg ușa lumii lor și te lasă să intri fără rezerve.”
Robert Obert (Artist vizual)
“Puterea asta narativă a benzilor desenate mi-a rămas în sistem, e una din pârghiile importante în parcursul meu artistic. De acolo am învățat mai bine sarcasmul și autoironia sau valori morale, etice și mi-am pus întrebări despre existență.”
Alexandru Ciubotariu – Pisica Pătrată (Artist urban)
“Am învățat să iubesc cartea, în primul rând. Să o apreciez pentru conținutul ei, dar și pentru forma ei fizică, devenind între timp un colecționar de carte și de periodice de bandă desenată sau de domenii conexe ale sale, fie că e ilustrație de carte, caricatură, animație sau obiecte legate de copilărie. Banda desenată este o modalitate, pentru mine cea mai frumoasă, de a spune o poveste. De aici am învățat lecții și idei importante pentru viață, așa cum alții și le extrag din cărți (clasice), filme sau alte forme de artă. Pentru că da, banda desenată este o formă de artă. Ce-a de-a 9-a.”
Șleam Georgiana (Autor BD)
“Cea mai mare parte a timpului mi-o ocup citind webcomic-uri. Nu am avut niciodată o preferință anume a ceea ce mi-ar plăcea să citesc. De multe ori după ce terminam de citit o bandă desenată eram mereu motivată de a-mi transpune în realitate poveștile pe care le cream. Astfel banda desenată mi-a arătat o nouă modalitate de a mă exprima, de a-mi pune arta într-o formă mult mai deschisă și interactivă.”
Ileana Surducan (Ilustrator de carte, autor BD)
“Citind benzi desenate am învățat să fac și eu benzi desenate. Întâi mi-am dat seama că desenând pot crea lumi și personaje fantastice, care poartă cititorul într-o călătorie minunată. Apoi am realizat că însăși viața de zi cu zi poate fi transformată în poveste și tradusă în bandă desenată. Realitatea primește o dimensiune nebănuită – povestea care rezultă din sinteza unor lucruri aparent banale poate să amuze, să emoționeze sau să invite la reflecție într-un mod mult mai profund.”
Daniel Eduart Buruiană (Ilustrator și autor BD)
“Nu consider că am învățat ceva, probabil fiindcă nu am citit benzi desenare care să conțină un mesaj în acest sens. Însă, prin intermediul benzilor desenate am cunoscut un univers care cuprinde atât realitatea cât și fantasticul, indiferent că este vorba despre trecut/fapte istorice, despre prezent sau viitor.
Adrian Serghie (Autor BD)
“Am început să lecturez benzi desenate de îndată ce am învățat să citesc. Acestea mi-au oferit o cale de evadare, mi-au deschis lumi care nu credeam că există, mai pentru un introvertit ca mine.Nu am fost mereu satisfăcut de poveștile regăsite în benzile desenate citite, așa că m-am apucat și eu de scris și ilustrat, propriile variante. Am crezut că e ușor, așa cum crede toată lumea la început despre un lucru, ca apoi să descopăr adevărata munca din spatele unei benzi desenate.”
-
31 /03
20212Dragi susținători, au intervenit câteva modificări la scenele de început ale cărții, ceea ce a dus la o nouă rundă de corecturi în urma cărora vom întârzia trimiterea ibook-ului. Inițial livrarea era programată la final de martie, dar ne găsim nevoiți să o prelungim până la încheierea lunii aprilie.Dorim să vă oferim cea mai bună variantă a poveștii și de aceea vă cerem să aveți răbdare cu noi și să ne înțelegeți amânarea termenului de livrare a PDF-ului, pe care l-am luat pentru a aduce îmbunățirile cuvenite.Mulțumim mult pentru generozitatea și bunăvoința voastră! -
16 /03
20211Playlist-ul generaţiei Z despre oraşul post-industrial Anina
Dacă generația Z ar face o coloană sonoră pentru orașul Anina, unul dintre multe orașe din România uitate de lumea, așa ar suna.
În vara lui 2018, un grup de tineri din toată țara participau la un atelier de documentare creativă organizat în Anina cu scopul de a explora artistic realitățile sociale ale unui fost oraș minier, momentan dezindustrializat.
Aceștia au fost ghidați de traineri din domeniul fotografiei, cinematografiei și antropologiei, sub îndrumarea cărora au realizat documentare de scurt metraj pe peliculă, fotografii alb-negru pe film de 35 mm și film instant, benzi desenate, acuarele și poeme audio bazate pe istoria localității, dar și pe istoriile locuitorilor din oraș.
Rezultatele atelierului au fost prezentate în cadrul unei expoziții organizate în primăvara lui 2019 la Muzeul Național de Artă Contemporană, iar 2021 aduce în atenția publicului o parte dintre poveștile culese în cadrul atelierului într-un nou format - cartea de bandă desenată Din Subteran La Suprafața - Istoria unui oraș post-industrial.
Pentru tipărirea cărții, Asociația Bloc Zero a dat startul unei campanii de crowdfunding prin care fiecare donație este recompensată cu varianta digitală a cărții, cartea fizică, cu autografele autorilor, semne de carte și seturi de vederi.
Obiectivul campaniei este de a strânge fonduri (15.000 lei) pentru producția cărții, costurile de tipar a 500 de exemplare, o parte din onorariile autorilor și promovarea acestei producții independente de bandă desenată. Cartea a fost scrisă de Dalesia Cozorici (participantă la atelier), Petra Dobruska (antropoloagă și scriitoare) și Octavian Curoșu (autor de bandă desenată din Chișinău).
Nuvela grafică povestește fragmente din istoria orașului minier Anina, de la începuturile descoperirii resurselor naturale și până la realitatea actuală. Localnicii întâlniți în timpul atelierului devin în carte personaje care ghidează cititorul prin viața de zi cu zi a Aninei, un oraș parțial depopulat după plecarea în masă a foștilor mineri, dar și a altor categorii de locuitori plecați în căutarea unui trai mai bun. Personajele sunt supereroi, în ideea în care superputerea lor stă în firesc și în puterea rezilienței
Am propus câtorva participanți la atelier să ne vorbească despre experiența avută la Anina și să o sumarizeze printr-o melodie. Playlist-ul eclectic rezultat vorbește despre neliniște, tumult, dar și speranță, energie și dorință de explorare și regenerare.
Ascultă tot playlist-ul AICI și parcurge materialul complet pe unsitedemuzica.ro, AICI.
Te rog sa te autentifici pentru a putea posta comentariu