CER – CASA ELISABETA RIZEA DIN NUCŞOARA

                     Elisabeta Rizea din Nucşoara este simbolul rezistenţei anticomuniste din România, o ţărancă musceleana care a dat dovadă de un mare curaj, de demnitate şi rezistenţă la opresiune  în anii stalinismului din timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, atât în anchete cât şi în detenţie.

                     Nucşoara are o rană nevindecată. O rană a memoriei care încă mai sângerează, care nu o lasă să se liniştească şi să se împace cu ea însăşi, cu istoria sa. Dar cum ar fi altfel, când 9 ani a fost un sat sub asediu, iar apoi a devenit ,,satul de după gratii?’’Cu atât mai mult cu cât anul 1989 nu a adus mari noutăţi, iar vălul uitării a fost ridicat doar de un capăt şi tot ce a fost ascuns şi acoperit cu lacrimi şi sânge, a început să iasă la iveală. Elisabeta Rizea are meritul de a fi ridicat acest văl, graţie intervenţiilor sale, începând cu interviul acordat doamnei Lucia Hossu Longin pentru Memorialul Durerii în 1992. Rapid, aceasta munteancă straşnică a devenit un simbol al rezistenţei anticomuniste. Casa ei a ajuns loc de pelerinaj, poştaşul nu mai prididea cu aducerea scrisorilor şi diverselor pachete din ţară. Oameni de rând, dar şi politicieni au vizitat-o. Maiestatea Sa Regele Mihai i-a călcat pragul casei, locul în care de fapt se mai aflase odată în perioada interbelică. Lumea începea să o iubească pe Elisabeta Rizea, căci eliberată de comunism, căuta să-şi găsească repere, să îşi demonstreze sieşi că nu a fost atât de lașă, că în neamul acesta au existat oameni care nu s-au aplecat şi au luptat până la capăt. Elisabeta Rizea valida ego-ul nostru, ne asigura că şi noi am fi putut fi ca ea, că nici noi nu ne-am fi vândut ca Iuda pe 30 de arginţi, chit că ne-ar fi bătut cu bastonul de cauciuc până ne-ar fi înnegrit tot corpul, chit că ne-ar fi smuls părul din cap şi braţele din articulaţii. Aşa cum a păţit-o ea…

            Elisabeta Rizea a trăit într-o Nucşoară dezbinată, cu prieteni puţini şi duşmani mulţi, a fost admirată şi urâtă, dar a pus micul sat de munte, Nucşoara, pe harta memoriei româneşti. Şi a făcut puţină justiţie cu ajutorul memoriei .

           O casă memorială în Nucşoara este foarte necesară şi nu va fi doar o casă a Elisabetei Rizea, ci a întregii mişcări de rezistenţă din munţi, un loc în care tinerii  vor cunoaște istoriile luptătorilor  şi vor afla repere de viaţă, îşi vor regăsi mândria şi se vor întreba dacă ei ar fi putut să stea lângă Elisabeta Rizea, lângă ceilalţi membri ai Haiducilor Muscelului. Tinerii trebuie să-şi cunoască trecutul, trebuie să afle mecanismele totalitarismului, formele de manipulare din comunism pentru ca să nu repte greşelile trecutului şi să înveţe să judece cu propria lor minte, feriţi de influenţele şi manevrele politice şi nu numai ce se vor manifesta cu siguranţă asupra lor în viitor. Iată cum o Casă Memorială Elisabeta Rizea va putea oferi pârghiile devenirii lor ca oameni liberi, demni și independenţi.

                       I. CE ÎNSEAMNĂ CER?

      PROIECTUL CER a început în 2019 și  are patru etape:

1. Consolidare/restaurare casa;
2.   Corp administrativ/ primire oaspeţi (nou);
3. Corp multifuncţional (nou);
4. Amfiteatru de vară şi foişor
5.    CARE ESTE STADIUL LUCRĂRILOR?

                 Până în iunie 2022 s-au realizat:

• lucrări de drenaj în curtea casei.
• stabilizarea temeliei casei prin lucrări specifice.
• construirea unei anexe din lemn pentru bucătărie şi baie.
• construirea unei magazii de lemn şi refacerea fostei bucătarii lipită de spatele casei, tot din lemn.
• înlocuirea lemnăriei prispei, a stâlpilor din lemn care erau extrem de deterioraţi.

            II. CE VOM FACE CU BANII DIN CAMPANIE?

            Lucrarea cea mai urgentă din 2023 este refacerea acoperişului. În 1931 când a fost construită casa, aceasta a fost acoperită cu ţiglă de Jimbolia.  La lucrările de restaurare a participat o echipă de meşteri maramureşeni care a muncit şi la Muzeul Goleşti de lângă Piteşti. Aceştia au apreciat că prispa casei se putea dărâma oricând, nici Crăciunul nu ar mai fi prins-o . ,,O mai ţineau doar rugăciunile !’’ Faza următoare este restaurarea faţadei.

            Sumele obţinute din această campanie vor acoperi costurile pentru refacerea lemnăriei acoperişului şi montarea ţiglei de Jimbolia precum şi pentru restaurarea faţadei.

              III. CINE VA FOLOSI BANII OBŢINUŢI CU AJUTORUL DUMNEAVOASTRĂ?

             Donaţiile vor intra în contul Asociaţiei Elisabeta Rizea, înfiinţată de Bogdan Vârvoreanu, strănepotul lui Gheorghe și Elisabeta Rizea.