Mă numesc Nicolae-Dănuț Aftin.
De mai bine de 10 ani trăiesc și muncesc în Germania, unde am ales să lucrez în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice. Sunt calificat ca Asistent personal/Îngrijitor și în toți acești ani am fost alături de sute de seniori care aveau nevoie de sprijin, companie și respect.
Această experiență mi-a schimbat viața.
Îmi doresc să creez proiectul „Casa Bunicilor” deoarece, de-a lungul anilor, am observat un lucru care m-a întristat profund. Mii de români pleacă în străinătate pentru a avea grijă de persoanele vârstnice din alte țări, în timp ce mulți dintre bătrânii noștri rămân singuri, izolați și adesea uitați.
Nu mă înțelegeți greșit: fiecare persoană în vârstă merită respect, grijă și demnitate, indiferent dacă trăiește în Germania, Franța, Italia sau România. Un bunic este un bunic oriunde în lume.
Totuși, simt că avem și o datorie morală față de cei care ne-au crescut, ne-au educat și au muncit o viață întreagă pentru generațiile de astăzi. Mulți dintre ei au rămas fără sprijin, fără companie și fără cineva care să le ofere o vorbă bună sau o mână de ajutor.
Prin proiectul „Casa Bunicilor” vreau să mă întorc acasă și să construiesc un loc în care persoanele vârstnice să se simtă din nou parte dintr-o familie. Un loc unde să primească nu doar îngrijire, ci și respect, căldură sufletească, siguranță și sentimentul că nu sunt singure.
Cred că este timpul să oferim mai multă atenție și recunoștință celor care ne-au făcut ceea ce suntem astăzi. Casa Bunicilor nu este doar un proiect. Este un gest de respect față de generația care ne-a crescut. ❤️
Am văzut cât de important este pentru un om în vârstă să nu fie singur. Am văzut câtă diferență poate face o vorbă bună, o masă caldă și prezența unui om care să îi ofere atenție și demnitate.
În același timp, de fiecare dată când mă întorceam în România, vedeam o realitate dureroasă: bătrâni rămași singuri, oameni abandonați de familie, persoane care trăiesc din pensii foarte mici și care nu au pe nimeni aproape.
De aceea mi-am propus să mă întorc acasă.
Nu pentru a începe o viață mai ușoară, ci pentru a pune în practică ceea ce am învățat în toți acești ani.
Visul meu este să cumpăr o casă bătrânească în România, cu teren și spațiu suficient, pe care să o transform într-un cămin familial pentru persoane vârstnice aflate în dificultate.
Nu vreau să construiesc un azil mare și rece.
Vreau să creez o casă.
O casă în care bătrânii să fie tratați cu respect.
O casă în care să existe căldură, liniște și siguranță.
O casă în care oamenii să nu se simtă abandonați.
În această casă voi locui și eu, pentru a putea fi prezent zilnic și pentru a mă ocupa personal de cei care vor avea nevoie de ajutor.
Pe terenul aferent vreau să amenajez o grădină, să plantez pomi fructiferi și să dezvolt o mică gospodărie care să contribuie la bunăstarea celor găzduiți aici.
Achiziționarea unei case și a unui teren.
Renovarea și adaptarea locuinței.
Amenajarea camerelor pentru persoane vârstnice.
Crearea unei grădini și a unui spațiu de relaxare.
Dezvoltarea unui model de îngrijire bazat pe respect, apropiere și implicare personală.
Fondurile colectate vor fi utilizate pentru:
achiziția proprietății;
renovarea și consolidarea casei;
mobilier și echipamente necesare;
amenajarea terenului și a spațiilor exterioare;
obținerea documentelor necesare pentru dezvoltarea proiectului.
Toate cheltuielile vor fi prezentate transparent prin fotografii, documente și actualizări periodice.
Acest proiect depășește posibilitățile mele financiare actuale.
Pot contribui cu munca mea, cu experiența mea și cu timpul meu.
Dar pentru a face primul pas am nevoie de sprijinul oamenilor care cred că bătrânii României merită mai mult decât singurătate și abandon.
Fiecare donație, indiferent de valoare, reprezintă o cărămidă la temelia Casei Bunicilor.
Împreună putem transforma o casă veche într-un loc unde oameni care au muncit o viață întreagă să găsească din nou liniște, siguranță și demnitate.
Vă mulțumesc din suflet pentru încredere și sprijin.
